Când spunem „copil interior”, ne gândim adesea la răni, lipsuri, frici sau nevoi care nu au fost integrate. Și este firesc: copilul interior păstrează urmele lucrurilor care ne-au format. Dar copilul interior nu este doar un loc al durerii. Este și locul vitalității noastre. Este partea care știe să se mire, să se joace, să pornească fără să dețină toate răspunsurile și să râdă fără să se întrebe dacă râsul este potrivit.
Aromele ca arhetipuri ale copilului interior vorbesc despre aceste resurse vii, care nu dispar odată cu maturizarea, ci rămân în noi, uneori acoperite de responsabilități, reguli, autocontrol și nevoia de a corespunde normelor sociale sau așteptărilor celorlalți.
Există experiențe pe care nu le putem explica ușor în cuvinte, dar pe care corpul le recunoaște și le exprimă. O aromă poate trezi o amintire, poate aduce o stare de familiaritate sau poate reactiva o emoție veche, fără analiză și fără efort conștient.
A lucra cu propriul copil interior nu înseamnă doar să ne întoarcem către ceea ce a lipsit sau a durut. Înseamnă și să recuperăm curiozitatea, spontaneitatea, bucuria, libertatea de a explora și curajul de a ne exprima fără teama permanentă de a greși.
În fișa următoare vei descoperi arhetipul aromei de Portocal dulce – Copilul bucuriei, care ne reamintește spontaneitatea, căldura și faptul că avem voie să ne bucurăm fără un motiv anume și fără ca bucuria să fie o recompensă sau un premiu.
Pentru că reconectarea nu începe întotdeauna cu ceea ce doare, de multe ori începe cu ceea ce este încă viu în noi.
Când ne permitem din nou să ne mirăm, să explorăm și să ne bucurăm, copilul interior își regăsește locul în viața adultului.